Din articolul de astazi vom afla despre legatura dintre alimentele modificate genetic si intoleranta la gluten. Unii cercetatori cred ca nu numai genele umane sunt vinovate de cresterea drastica a sensibilitatii la gluten ci trebuie sa acceptam ca un rol important in cresterea ponderii acestei afectiuni il joaca si factorii de mediu. De asemenea, alte studii in acest domeniu au ajuns la concluzia ca un consum ridicat de grau ar fi motivul din spatele sensibilitatii la gluten.
Potrivit lui Jeffrey M. Smith, director executiv al IRT (Institute for Responsible Technology):
„Sensibilitatea la gluten poate varia ca severitate de la un usor disconfort, cum ar fi gazele si balonarea, pana la boala celiaca, o afectiune autoimuna grava, care daca nu este diagnosticata la timp poate duce la o crestere a mortalitatii de patru ori”.
Smith a subliniat in repetate randuri si a sustinut ca de la introducerea organismelor modificate genetic (care a avut loc in 1990), ratele multor boli cronice au crescut drastic. Acesta considera ca toxina Bt, glifosatul, precum si alte erbicide si pesticide care sunt folosite pe alimentele modificate genetic, cum ar fi porumbul, soia, rapita, dovleceii, papaya, ananasul si lucerna, pot fie sa initieze sau sa exacerbeze simptomele bolilor legate de consumul de gluten.
Cum actioneaza acesti factori favorizanti ai bolii celiace?
In articolul(1) “Glifosatul, calea care bolile moderne: Boala celiaca si intoleranta la gluten”, autorii Anthony Samsel si Stephanie Seneff explica acest lucru.
Astfel, acestia arata ca boala celiaca este asociata cu dezechilibrul bacteriilor intestinale, dezechilibru ce poate fi explicat in totalitate de efectele cunoscute ale glifosatului asupra acestora.
Acestia considera ca factorul declansator al bolii celiace este deprecierea citocromului P450 (un grup de enzime, oxigenaze, ce intervin in diverse procese oxidative din organism). Aceste enzime sunt implicate in procesul de detoxifiere a organismului, in activarea vitaminei D3, catabolizarea vitaminei A, etc.
Glifosatul este cunoscut ca fiind un inhibitor al enzimelor citocromului P450. Deficientele de fier, cobalt, molibden, cupru si alte metale, asociate cu boala celiaca, reprezinta, de asemenea, o explicatie data de autorii articolului ca fiind cauzata de capacitatea glifosatului de a chelata aceste elemente.
De asemenea, deficientele de triptofan (aminoacid esential ce se gaseste in alimente), tirozina (aminoacid neesential ce poate fi sintetizat de organism), metionina (aminoacid esential și un antioxidant puternic, necesar organismului.) si selenometionina sunt legate de prezenta glifosatului in alimentele modificate genetic pe care le consumam in ziua de astazi.
Autorii mai arata ca pacientii cu boala celiaca au un risc crescut de limfom non-Hodgkin, care a fost, de asemenea, legat de expunerea la glifosat.
Gliofosatul poate provoca probleme de reproducere asociate cu boala celiaca, cum ar fi infertilitate, avorturi spontane si malformatii congenitale.
Un alt studiu (2) recent efectuat pe vacile de lapte din Danemarca, arata in mod concludent ca sanatatea vacilor este afectata negativ de glifosat. Toate vacile au avut niveluri detectabile de glifosat in urina si s-a estimat ca a fost excretat zilnic de la fiecare vaca de la 0,1 pana la 0,3 mg de glifosat. Mai mult decat atat, toate vacile au avut niveluri serice de cobalt si mangan sub nivelul minim de referinta.
Glifosatul mai este folosit si in procesul de coacere a trestiei de zahar.
Autorii mai trag un semnal de alarma privind practicile folosite in agricultura. In cazul statelor care obtin zahar din trestia de zahar sunt utilizate in mod obisnuit metode chimice pentru a grabi coacerea trestiei, deoarece acestea pot creste in mod substantial continutul de zaharoza al recoltei. Gliofosatul este folosit in acest proces de coacere.
In concluzie, Anthony Samsel si Stephanie Seneff afirma ca:
“Practica comuna de de maturare cu folosirea glifosatului inainte de recoltare face ca reziduurile de glifosat sa fie prezente in alimentele utilizate de noi zilnic . Este plauzibil ca recenta crestere a insuficientei renale in randul lucratorilor agricoli sa fie legata de expunerea la glifosat. Facem astfel apel la guverne sa reexamineze politica lor fata de glifosat si sa introduca o noua legislatie care sa limiteze utilizarea acestuia.”
Referinte:
- http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3945755/
- Krüger M, Schledorn P, Schrödl W, Hoppe HW, Lutz W, et al. (2014) Detection of Glyphosate Residues in Animals and Humans. J Environ Anal Toxicol 4: 210. doi: 10.4172/2161-0525.1000210
Sursa foto: pexels.com