Boala celiaca este una de tip autoimun; sistemul imunitar al persoanelor cu boala celiaca nu functioneaza in parametrii optimi, el fiind hiperactiv, fenomen care afecteaza atat starea generala a pacientului cat si creste susceptibilitatea acestuia de a dezvolta alte boli.
Telul nostru nu este acela de a creste activitatea sistemului imun la acesti pacienti, ci de a-i oferi substratul necesar si suportul pentru a functiona cat mai optim.
Dieta de excludere
Pentru inceput cea mai importanta metoda prin care sistemul imun sa funcioneze intr-un mod ideal in cadrul acestei afectiuni este cea de a mentine o dieta stricta fara gluten, acesta fiind cel mai mare trigger imunitar si inflamator pentru ei.
Dieta fara gluten este pasul esential, insa pentru a duce o viata cat mai sigura si preventiva este nevoie sa tinem cont si de alte aspecte; printre care mentinerea unei diete echilibrate si o alimentatie cat mai sanatosa, cu produse proaspete cat mai naturale si evitarea celor procesate.
O importanta majora o are citirea etichetele pentru fiecare produs cumparat din comert si crearea unui obicei din a le alege pe cele cu o lista a ingredientelor cat mai scurta, care nu contin aditivi a caror reglementare nu este stabilita sau la care s-au inregistrat efecte adverse. De asemenea, este recomandata evitarea sucurilor din comert, a semipreparatelor si a produselor care pot sa creeze o oarecare inflamatie in organism.
Farfuria sanatoasa
Un pacient cu intoleranta la gluten trebuie sa aiba intotdeauna in vedere imaginea farfuriei sanatoase, ghidurile recomanda ca aproximativ jumatate din farfurie sa fie compusa din vegetale cum ar fi brocoli, ardei, ceapa, varza, cartofi, anghinare, sfecla, muguri de brocoli, conopida, rosii si castraveti.
Acestea pe langa ca sunt alimente natural fara gluten ele au un continut insemnat de fibre si nutrienti printre care folat, niacina (Vit. B3), riboflavina (Vit. B2), acid ascorbic (Vit. C) si minerale cum ar fi calciu, fier, fosfor si potasiu.
De asemenea, vegetalele sunt o sursa buna de fitonutrienti: antiociani, carotenoizi si flavonoizi cu actiune antioxidanta si protectoare anti-proliferativa (1).
Un sfert din farfurie este rezervat legumelor amidonoase care vin cu nutrient estentiali precum: fosfor, carotenoide, vitamina C, Piridoxina (Vit. B6), niacina (Vit. B3), tiamina (Vit. B1), mangan, cupru, potasiu, vitamina K, float (Vit. B9) si magneziu, biotina (Vit. B8), acid pantotenic (Vit. B5) si riboflavina (Vit. B2).
De asemenea, aici trebuie sa includem si cerealele fara gluten bogate in magneziu, cupru, fosfor, mangan, folat si vitamine printre care riboflavina (Vit. B2), tiamina (Vit. B1), niacina (Vit. B3), fiecare dintre acestea fiind necesare pentru a sustine sistemului imun, functia creierului, metabolismul nutrientilor si diviziunea celulara.
Consumul cerealelor integrale aduce pe langa vitamine si minerale, fibre si proteine care confera senzatia de satietate si ajuta la echilibrul nivelului glicemic.
Ultima parte din farfurie trebuie sa contina sursa proteica. O sursa de provenienta animala aduce cantitati insemnate de fier hemic usor absorbabil dar si proteine cu valoare biologica inalta; de asemenea, este o sursa foarte buna de zinc, necesar pentru regenerarea celulara si sistemul imunitar dar si vitamina B6 necesara metabolizarii proteice.
Proteinele vegetale aduc nutrienti necesari replicari celulare, formari celulelor sanguine, sustineri sistemului osos si cu rol natural antioxidant, insa necesita o asocierea atenta a surselor pentru a crea un profil complet al aminoacizilor.
Fructele, semintele si fructele oleaginoase reprezinta de asemenea, un aspect extrem de important in alcatuirea unei diete santoase mai ales atunci cand ne confruntam cu o predispozitie patologica cronica.
Suplimentarea in dieta
Deficitul de zinc este cel de-al doilea cel mai comun in randul persoanelor celiace, nivelurile sale fiind constant scazute la acesti pacienti.
Zincul este un element critic in reglarea sistemului imun si repararea tesuturilor, a muschilor si a articulatiilor, pentru productia de colagen si sustierea cartilagiilor. Alimente bogate in zinc sunt carnea rosie, pestele si fructele de mare, nucile si semintele (2).
Quercentina este un flavonoid natural prezent in diferite fructe, vegetale si cereale fara gluten. Quercentina are o structura chimica polifenolica, cu rol in scaderea stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi.
Quercentina functioneaza sinergic cu Vitamina C cu un efect important asupra atenuarii inflamatiei si ajuta la recuperarea organismului. Alimentele bogate in quercentina dar si alti flavonoizi si vitamine cu rol antioxidant sunt vegetalele si fructele cat mai intens colorate (3).
- 100g zmeura 3,58 mg de quercentina
- 100g de struguri rosii contin 2,17 mg de quercentina
- 100g brocoli si ceapa rosie ambele vin cu 1,80 mg de quercentina
- 100 ml de infuzie de ceai negru aduc 1,13 mg de quercentina
De asemenea, alte fructe si vegetale vin cu un buchet bogat de fitonutrienti printre care: capere, fructe goji, ierburi aromatice cu frunze verzi, sparanghel, toate tipurile de fructe de padure, aronia, mere, prune, salata kale, spanac si ardei.
L-glutamina este un aminoacid utilizat in biosinteza proteinlor si cu efect benefic asupra micobiomului intestinal dar si a celulelor imunitare. L-glutamina ajuta la producerea imunoglobulinei A (IgA) secretoare, un anticorp important pentru protejarea tractului gastrointestinal de agenti patogeni, alergeni alimentari si toxine. Studiile arata ca persoanele cu boala celiaca au in mod frecvent deficit de glutamina.
Alimentele cu un continut bogat in l-glutamina sunt: carne de vita, pui, peste, produse lactate, oua, legume precum fasole, sfecla, varza, spanac, morcovi, patrunjel, sucuri de legume, telina, salata kale si alimente fermentate precum miso.
Acizi grasi esentiali reprezinta un aspect foarte important in mentinerea unui stil de viata sanatos, cu atat mai mult in cazul tulburarilor de absorbtie intestinala; in ultimele decade alimentatie Western a dus la un consum tot mai mare de grasimi mai ales a celor saturate, crescand astfel raportul de acizi grasi esentiali Omega 6, Omega 3 de la 1:1 pana la 20:1, acest fenomen promovează patogeneza multor boli, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și cele inflamatorii și autoimunele.
Pentru o echilibrare a acestui raport in dieta este necesara utilizarea mai scazuta a uleiurilor vegetale alimentare bogate în acizi grași polinesaturati omega-6 (acidul linoleic LA, acidul gamma-linoleic GLA şi acidul arahidonic ARA) acestia se gasesc cu preponderenta in ulei de porumb, floarea soarelui si soia, iar ARA il intalnim in carne si oua; concomitent cu cresterea aportului de alimente bogate in grasimi de tip omega-3 prin consumul de peste din surse cat mai sigure, de preferat de captura de 2-3 ori pe saptamana, dar si din surse vegetale unde putem include uleiul de in bogat in α-linolenic (precursorul EPA si DHA).
De asemenea, alimentele bogate in grasimi mononesaturate, cum ar fi uleiurile de masline sau avocado au beneficii insemnate.
Vitamina D are un rol important in sanatatea oaselor si reglarea sistemului imunitar. Copiii cu boala celiaca pot sa aiba o mineralizare osoasa deficitara datorita mai multor factori printre care: aportul inadecvat de vitamina D, K si calciu, malabsorbtia, inflamatia dar si variatii ale stilului de viata (activitate fizica, consumul de medicamente, expunerea scazuta la soare).
Ghidurile recomanda diagnosicarea deficitului de vit. D prin dozarea nivelului de Vit. D 25 (OH). Sursele alimentare de vit. D sunt limitate, formarea ei fiind aproape exclusiva in urma expunerii la razele solare, iar in sezonele reci ramanem tributari suplimentari. Cantitati mici de Vit. D in alimente se gasesc in anumite specii de peste cum ar fi somon, ton, lapte fortificat si albus de ou (4).
Bibliografie:
- Nutrient Deficiencies. GIG Web site. www.gluten.org/resources/diet-nutrition/nutrientdeficiencies/ Published October 2017.
- Deora V, Aylward N, Sokoro A, El-Matary W. Serum Vitamins and Minerals at Diagnosis and Follow-up in Children With Celiac Disease.J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2017 Aug;65(2):185-189.
- V. Lobo, A. Patil, A. Phatak, and N. Chandra Free radicals, antioxidants and functional foods: Impact on human health. Pharmacogn Rev. 2010 Jul-Dec; 4(8): 118–126.
4. Giovanni Di Nardo, Maria Pia Villa,Laura Conti, Giusy Ranucci, Claudia Pacchiarotti, Luigi Principessa, Umberto Raucci, and Pasquale Parisi. Nutritional Deficiencies in Children with Celiac Disease Resulting from a Gluten-Free Diet: A Systematic Review. Nutrients. 2019 Jul; 11(7): 1588.
Lorena Crișan – Nutriționist Dietetician