Alimentatia copilului mic diagnosticat cu boala celiaca / intoleranta la gluten (1-3 ani)

Afla tot ce trebuie sa stii despre alimentatia copilului mic diagnosticat cu boala celiaca, inclusiv un exemplu de meniu zilnic, in articolul urmator. >>>

Perioada din viata a copilului de la 1 an pana la pubertate este o etapa foarte importanta pentru dezvoltarea sa sanatoasa, desi cresterea in greutate si lungime este mai temperata fata de perioada de sugar si adolescenta. 

Greutatea de la 2 ani se multiplica de 4 ori comparativ cu cea de la nastere, iar apoi copilul castiga 2-3 kg si cate 6-8 cm pe an pana la varsta de 9-10 ani.

Necesitatile energetice rezulta din rata metabolismului bazal, rata de crestere si activitatea fizica, intensitatea acesteia fiind mai redusa la copilul mic. 

Astfel, necesarul energetic mediu pentru un copil intre 1-3 ani este intre 1000-1300 kcal, desigur cu variatii posibile in functie de caracteristicile personale. 

Aportul proteic trebuie sa se incadreze in 14-16% din valoarea calorica totala, fiind de cca. 1.2 g/kcal/kg corp pe zi, iar recomandarea este ca doua treimi din acesta sa fie aduse prin alimente de origine animala (carne, lapte, oua) pentru a sustine dezvoltarea. 

Procentul de grasime din alimentatie trebuie sa se incadreze intre 30-35% din totalul caloric, iar carbohidrati intre 40-60% (143-168 g/zi). Este important aportul de fibre pentru a contribui la sanatatea tranzitului intestinal si preventia obezitatii.

O dieta echilibrata care include toate grupele alimentare majore asigura aportul de vitamine si minerale, insa la copilul mic cu tulburari de absorbtie intestinala trebuie sa fim putin mai atenti la:

• Aportul de fier – acesta trebuie sa se incadreze intre 8-19 mg/zi. Anemia feripriva (prin deficit de fier) este cea mai frecventa forma de anemie si scade rezistenta la infectii. 
• Calciu – necesar 900 mg/zi la copilul de 1-6 ani, rata de absorbtie a acestuia poate fi influentata de factori din dieta precum aportul proteic, vitamina D si fosfor.
• Vitamina D – cel mai important rol al sau este participarea la absorbtia intestinala a calciului si depozitarea acestuia oase, totodata vitamina D participa la nenumarate reactii in organism fiind implicata si in raspunsul imunitar . Suplimentarea cu vitamina D se face in sezonul rece. 

Daca ii oferim copilului o explicatie privind importanta alimentatiei corecte de la o varsta cat mai mica contribuim la deprinderea unor obiceiuri sanatoase pentru intreaga viata, reducand riscul de obezitate, boli metabolice si cardiovasculare cand va deveni adult.  

Copilul trebuie sa aiba o diversitate alimentara cat mai mare, astfel incercati sa includeti portii mici din toate grupele alimentare cu diferite arome si texturi. Implicati copilul in prepararea alimentelor atata timp cat acesta este in siguranta, aranjati impreuna cu el preparatele astfel incat sa fie cat mai apetisante si interesante pentru acesta. 

Incurajati-va copilul sa se hraneasca singur si oferiti-i alimente sigure pe care le pot tine in mana; de obicei micutii isi regleaza singuri apetitul, incurajati-i sa manance, insa nu insistati cand acestia sunt satui. Unii copii mananca mai incet insa o masa nu ar trebui sa dureze mai mult de 20-30 de minute. 

Parintii nu trebuie sa fie axati pe un calcul caloric, nici sa insiste asupra unui anumit tipar dietetic zilnic atat timp cat copilul nu are o problema de sanatate sau de greutate. Unele perioade de crestere pot fi in pusee, ceea ce automat va duce la un apetit mai crescut dupa care acesta sa scada treptat.

Centrii de foame si satietate vor regla apetilul copilului, aveti incredere si nu va ingrijorati atunci cand acesta nu mananca cat v-ati dori. Asigurati-i copilului alimente sanatoase, din surse sigure si preparate care nu contin multa sare, zahar sau fructoza adaugate.

Ca si lichide alegeti intodeauna apa, un copil pana la 3 ani are nevoie de cca 100 ml/ kg corp/zi de lichide.  

Orarul meselor ar fi bine sa fie respectat in fiecare zi pentru a forma o rutina, iar copilul sa aiba un echilibru hormonal zilnic. Alimentatia copilului ar trebui sa fie formata din 3 mese principale si doua gustari. 

Igiena alimentara trebuie sa fie cat mai stricta, ustensile pe care le folositi la prepararea mancarii trebuie sa fie separate pentru fiecare grupa alimentara, alimentele de origine animala se servesc doar gatite bine, se evita consumul oualor moi sau gatite insuficient dar si preparatele care contin oua crude cum ar fi maioneza.

La baza dietei copiilor trebuie sa stea alimentele bogate in amidon, acestea asigura energie, vitamine, minerale si fibre. Pentru copiii diagnosticati cu intoleranta la gluten sau care au sensibilitate la aceasta proteina, ne referim doar la alternativele care nu o contin: cartofi, cartofi dulci, fulgi de ovaz certificati fara gluten, cereale fara gluten, painea din faina fara gluten, orez, paste fara gluten, linte, quinoa etc.

Fructele si legumele, o portie din acestea trebuie sa fie prezenta la fiecare masa si gustare, acestea sunt o sursa excelenta de betacaroten (Vitamina A), vitamina C si K, potasiu si fibre. Cu cat acestea sunt mai variate cu atat asigura o diversitate mai mare de vitamine si minerale.

Exemple de portii de fructe si legume pentru copii: un sfert dintr-o banana medie, jumatate de clementina, jumatate dintr-un mar mic, 2-6 felii de morcov, 1-3  rosii cherry, 1-2 linguri de avocado, 1-2 linguri de spanac/mazare/fasole verde/broccoli/conopida. 

Includeti 3 portii de produse lactate, elementele cheie ale acestora sunt proteinele, calciu, vitaminele din grupul B si iodul. Pana la varsta de doi nu este recomandat laptele degresat, iar preparatele trebuie sa fie intotdeauna pasteurizate. 

Dieta copilului trebuie sa aiba 2-3 portii de alimente proteice pe zi, iar pestele gras (somon, sardine, macrou, pastrav) trebuie sa fie servit de cel putin doua ori pe saptamana. Limitati carnea procesata (ex. sunca, carnati, crenvusti).

Portii aliment proteic: 2-4 linguri de omleta, 1 ou, o bucata mica file de somon, o bucata mica de piept de pui sau curcan, 2-4 linguri de naut fiet/ fasole/linte.

Uleiul vegetal si grasimile aduc acizi grasi esentiali si vitamine liposolubile importante in crestere si dezvoltare, acestea trebuie sa fie incluse in cantitati mici in dieta. 

Exemplu de meniu pentru o zi ≈ 1300 kcal.

Mic dejun 

• 1 ou mediu (60g)
• 20 g spanac
• O felie de paine proaspata cu cereale fara gluten  (Cereale del Mastro Panettiere x 300 g)
• O lingurita ulei de masline
• Patrunjel si marar proaspete, putina sare si piper
• 3 rosii cherry taiate
• 7 afine/zmeura

Instructiuni: Se prepara omleta ou, ulei, spanac, marar si patrunjel. 

Gustare 1

• 3 linguri de avocado cu o jumatate de banana.
• 25 g fulgi de ovaz certificati fara gluten.
• 15 g miez de nuca/ migdale/cocos.

+150 ml de lapte integral/ fara lactoza sau alternative vegetale

Instructiuni: Se prepara cu ajutorul blenderului. 

Pranz 

• 100 g linte rosie
• 50 g de ciuperci champignon
• Un morcov mediu
• 10 g ulei de cocos sau unt
• 3 rosii cherry taiate
• Putina sare, piper si ierburi aromatice la final.

Instructiuni – lintea se clateste de cateva ori si se lasa in apa pentru o ora, dupa care se pune la fiert impreuna cu restul legumelor curatate si spalate in 300 ml apa sau se prepara conform indicatiilor de pe ambalaj, uleiul/ untul se adauga la final.

Gustare 2 

• 150 ml de lapte integral/ fara lactoza/ alternative
• O felie de paine fara gluten (Cereale del Mastro Panettiere x 300 g).
• O lingurita unt de arahide fara zahar 
• 3 capsuni felii.

Cina 

• 120 g cartof dulce fiert sau copt 
• 30 g broccoli pregatit la abur 
• 60 g somon pregatit la cuptor  (150℃ pentru 20 minute) cu o lingurita de ulei de masline, putina lamaie, sare si piper.

 

Lorena Crișan – Nutriționist Dietetician