Afla care este cauza bolii celiace si care sunt factorii care favorieaza declansarea bolii, conform unor studii recente pe aceasta tema.
Boala celiaca este o tulburare autoimuna. Numele provine din cuvantul grecesc pentru „durere intestinala”. Proteina numita gluten, din grau, orz si secara, provoaca reactia organismului de atacare si distrugere a intestinului subtire. Complicatiile variaza de la diaree si anemie, la osteoporoza si, in cazuri extreme, limfom.
Aproape toate persoanele cu boala celiaca au una dintre cele doua versiuni ale unui receptor celular numit antigenul leucocitar uman sau H.L.A. Acesti receptori cresc in mod natural raspunsul imun al transportatorilor la gluten. Acest lucru face ca boala celiaca sa fie unica printre bolile autoimune.
Factori care pot declansa boala celiaca
In concluzie, exista doi factori care pot declansa boala si anume proteina numita gluten si factorul genetic. Acestia sunt clar definite de cercetatori drept cauze ale acestei boli. In cele mai multe cazuri eliminarea glutenului din dieta pacientului duce la disparitia simptomelor.
Recent cercetatorii au inceput sa caute si alte explicatii.
” Vorbim despre o boala autoimuna numai atunci cand sunt atinse toate punctele. Am inceput insa sa strangem dovezi ca ar putea fi vorba si de altceva.” spune Alessio Fasano, directorul Centrului de Cercetare si Tratament al Bolii Celiace de la Massachusetts General Hospital din Boston.
Cresterea incidentei bolii celiace poate fi explicata prin consumul crescut de grau (soiuri de grau modificate genetic, bogate in gluten) precum si prin omniprezenta glutenului in produsele alimentare procesate. Cu toate acestea, epidemiologia bolii celiace nu accepta intotdeauna aceasta idee.
Studii
Un studiu recent a comparat prevalenta bolii celiace in randul copiilor finlandezi in comparatie cu copiii rusi din regiunea Karelia, aflata la granita dintre Finlanda si Rusia. La studiu au participat in jur de 5.500 de subiecti. Astfel studiul demonstreaza o prevalenta de aproximativ unul din 100, in randul copiilor finlandezi. Folosind aceleasi metode de diagnostic, boala celiaca a fost prezenta doar la unul din 500 dintre copiii rusi.
Modelele de consum de grau diferite nu pot explica aceasta discrepanta. Se pare ca rusii consuma mai mult grau decat finlandezii. Nici genetica nu poate. Cele doua populatii de studiu sunt, din punct de vedere cultural, lingvistic si genetic, inrudite. Variantele de gene predispozante sunt la fel predominante in ambele grupuri .
Aceasta discrepanta este valabila si pentru alte boli autoimune. Finlanda ocupa primul loc in lume pentru diabet zaharat de tip 1, dar printre rusii din zona respectiva, boala este de aproape sase ori mai putin frecventa. Anticorpii care indica tiroidita autoimuna sunt, de asemenea, mai rar intalniti in randul populatiei ruse, precum si riscul de a dezvolta alergii.
Cum explica cercetatorii acest lucru?
Analiza prafului din casa si a apei potabile sugereaza ca in zona locuita de rusi s-a gasit o mai mare varietate si cantitate de microbi, care in Finlanda au fost absenti.
Un alt exemplu ar fi ca trei din patru copii rusi aveau Helicobacter pylori, in timp ce la doar unul din 20 de copii din Finlanda bacteria a fost prezenta. Se stie ca aceasta bacterie poate provoca ulcere si cancer de stomac, dar exista si dovezi care sugereaza ca poate proteja organismul impotriva astmului.
Cauza bolii celiace – microbiom sarac?
Concluzia cercetatorilor este ca aceasta bogatie microbiana in cazul populatiei ruse nu face decat sa-i protejeze de boli autoimune si alergice prin consolidarea sistemului imunitar, care protejeaza organismul impotriva unor astfel de boli.
De asemenea, Yolanda Sanz, cercetator la Institutul de Agrochimie si Tehnologii Alimentare din Valencia, Spania, conduce un studiu convingator pentru importanta microbilor intestinali. Cu ani în urma, Dr. Sanz a remarcat faptul ca un grup de bacterii native la nivelul intestinului, cunoscut sub numele de bifidobacterii au fost relativ saracit la copiii cu boala celiaca, comparativ cu martorii sanatosi, in timp ce alti microbi, inclusiv tulpini de E. coli native, au fost excesiv de abundente si de virulente. Ea a constatat ca E. coli a amplificat raspunsul inflamator al celulelor intestinale umane la gluten in timp ce bifidobacteriile au facut ca raspunsul sa treaca de la inflamatie la toleranta.
Aceasta este o informatie interesanta pentru persoanele cu boala celiaca. Daca invatam cum sa ne optimizam si sa ne echilibram microbiomul impreuna cu dieta fara gluten putem face ca simptomele persistente sa poata fi atenuate. Daca ne putem modula microbiomul cu ajutorul probioticelor ne putem imbunatatii considerabil sanatatea.
Din moment ce a fost gasita legatura dintre dezechilibrul bacteriilor din organismul uman si bolile autoimune, echilibrarea si optimizarea microbiomului poate scadea, de asemenea, riscul de alte boli autoimune, care apar mai frecvent la persoanele cu boala celiaca.
Surse:
- http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26605783
- Kondrashova A, Mustalahti K, Kaukinen K, et al. Lower economic status and inferior hygienic environment may protect against celiac disease.Ann Med. 2008;40:223–31. This study support the hygiene hypothesis in CD by demonstrates a lower prevalence of CD in Russian Karelia characterized by inferior prosperity and standard of hygiene than in Finland.
Sursa foto: pexels.com
Comentarii 1
Bun articolul felicitari. Pai in statele evoluate se folosesc antibiotice in apa in conserve la animale la om la branzeturi la paine …Suntem sterilizati complet. In satele de rusi se mai foloseste agricultura locala fara pesticide, oamenii cresc animale fara vaccinuri. alimente fara e-uri.