Dieta Low FODMAP pentru sensibilitatea la gluten

Afla tot ce trebuie sa stii despre dieta low FODMAP pentru sensibilitatea la gluten, inclusiv asemanarile si deosebirile intre dieta low FODMAP si dieta fara gluten, totul in articolul de mai jos. >>>

Eliminarea glutenului din alimentatie a devenit una dintre cele mai populare trenduri, insa multe dintre persoanele care urmeaza acesta abordare dietetica, nu au diagnosticul de boala celiaca. 

Termenul de sensibilitate non-celiaca la gluten, a fost stabilit pentru a descrie indivizii care manifesta o tulburare clinica legata de ingestia de gluten, dar care nu se incadreaza la diagnosticul de boala celiaca. 

Sensibilitatea la gluten se caracterizeaza prin simptome gastrointestinale, precum durerea abdominala, gazele, balonarea, diaree sau constipatie, similare cu cele prezente in sindromul de intestin iritabil (SII), dar si simptome extra intestinale, cum ar fi dureri de cap, ameteala, oboseala etc.

Exista numeroase studii care sustin eliminarea glutenului din alimentatie pentru persoanele care descriu simptomele acestei sensibilitati. Insa, alte lucrari ne arata ca ar putea fi incorect atribuit acest raspuns clinic doar glutenului, deoarece diferite alte componente prezente in alimentele bogate in carbohidrati, cum ar fi graul, pot cauza astfel de simptome (1).

In timp ce majoritatea simptomelor la pacientii cu boala celiaca se imbunatatesc dupa urmarea dietei fara gluten, un sfert dintre acestia au simptome gastrointestinale persistente, in ciuda respectarii dietei fara gluten. Acest lucru poate fi explicat prin supraunerea simptomelor de tulburare de metabolizarea a glutenului si sindrom de intestin iritabil, care include durere, disconfort, balonare, diaree si constiptie. 

In cazul sindromul de intestin iritabil (SII), simptomele pot sa apara si sa se inrautateasca odata cu consumul anumitor alimente. Printre aceste alimente, sunt incriminate si cele general cunoscute cu potential de intolerante, ca si produsele lactate. 

La pacientii cu SII s-a descoperit ca declansatorii pot fi alimentele bogate in glucide, cunoscute in mod colectiv prin acronimul FODMAP. 

Atunci cand consumam alimente bogate in FODMAP (fructo, oligo, di, monozaharide si polioli), ele traverseaza incet intestinul subtire si retin apa. Atunci cand ajung in intestinul gros, bacteriile de la acest nivel folosesc aceste glucide ca si forma de hrana pentru a supravietui. Bacteriile prin consumul FODMAP, duc la fermentare, ceea ce cauzeaza gaze. 

Aceste evenimente apar la toate persoanele, diferenta este doar ca persoanele care au sindrom de intestin iritabil au anumite probleme de motilitate (viteza cu care continutul intestinal se deplaseaza) si/sau un perete intestinal extrem de sensibil. 

Acumularea de apa si gaze determina intinderea si expandarea peretelui intestinal, avand ca rezultat simptomele comune ale SII. Cele mai frecvente simptome sunt: durerea, gazele excesive, balonarea, distensia si tulburari de tranzit de tipul diaree, constipatie sau alternarea lor.

S-a raportat ca o dieta scazuta in acesti compusi (FODMAP) induce un raspuns clinic la 50-80% dintre pacientii cu SII (2). 

De asemenea, studiile arata ca o dieta scazuta in FODMAP poate fi si un tratament eficient pentru pacientii cu intoleranta la gluten care continua sa prezinte simptome similare cu sindromul de intestin iritabil (3). 

Ce este dieta low FODMAP?

FODMAP este acronimul pentru un gurp de carbohidrati cu catena scurta, activi din punct de vedere osmotic si rapid fermentabili. 

Dieta low FODMAP, fata de alte diete mult mediatizate, prezente online, este chiar un regim terapeutic care poate sa imbunatateasca marcant viata anumitor pacienti. 

FODMAP se refera la Oligozaharide, Monozaharide si Polioli Fermentabili. Acestia includ:

• Fructoza – un monozaharid pe care il intalnim cel mai frecvent in fructe si legume dar si in miere, zahar sau ca indulcitor.
• Lactoza – este un dizaharid prezent in produsele de origine lactata.
• Fructani – intalniti in produsele cerealiere cum este grau, orz, secara, dar si in usturoi, banane, sirop de agave, sparanghel etc. 
• Galactani – ii gasim in legume. 
• Polioli – sunt alcooli de zahar – xylitolul, sorbitolul, malitolul si mannitolul. Ei se gasesc in anumite fructe si legume in cantitati mici, dar sunt cel mai des utilizati ca si indulcitori, ex. Guma de mestecat.

Abordarea dietei low FODMAP necesita indrumarea atenta a unui dietetician cu experienta, deoarece recomandarile standard nu sunt aplicabile pentru toti pacientii, deci abordarea trebuie particularizata in functie de simptome.

O abordate tipica impune restrictionarea alimentelor problematice pana cand controlul simptomatic este atins, pentru o perioada de aproximativ 2-6 saptamani. 

A doua etapa este cea de re-provocare alimentara. Alimentele restrictionate sunt introduse treptat inapoi in dieta, sub urmarirea dieteticianului, care determina toleranta si echilibreaza dieta. Scopul acestei etape este de analiza si de a creste gradul de alimente bine tolerate, prin diversificarea dietei in mod controlat. 

Dieta low FODMAP este un instrument excelent pentru pacientii cu disconfort intestinal, insa ea nu este o abordarea exacta, nu este stabilita de catre un ghid, ea fiind mai mult intuitiva, iar managementul ei fiind extrem de variat si personaliza. 

La momentul initierii dietei, este posibil ca pacientul sa fii facut deja o corenatie cu simptomele sale si anumite alimente care i-au creat disconfort in trecut.

Dieta low FODMAP impune anumite restrictii dietetice, ducand la eliminarea discontinua a unor alimente importante, cum sunt cerealierele, lactatele, legumele si fructele. 

Deoarece este o dieta restictiva, pacientii pot sa aiba un aport redus de: fibre, calciu, fier, zinc, folat, vitamine din grupul B, vit. D si antioxidanti naturali.

Pe langa riscul unor deficite nutritionale, compusi FODMAP au anumite beneficii asupra organismului, ei ajuta la cresterea bolului fecal si a motilitati intestinale, moduleaza imunitatea, cresc absorbtia de calciu, scad nivelul seric de colesterol si stimuleaza crestere anumitor bacterii intestinale cu rol benefic, cum ar fi Bifidobacteriile (rol prebiotic) (4). 

Motiv pentru care ne dorim sa manipulam dieta in asa fel incat sa profitam cat mai mult de beneficiile acestor compusi, atat cat ne permite tolerana individuala la persoanele care au aceasta sensibilitate. 

Eficienta acestei diete pe termen lung nu este cunoscuta, iar restrictia stricata poate duce la consecinte nedorite, cum ar fi un aport inadecvat de nutrienti sau dezechilibrul microbiotei intestinale.  

Daca va confruntati cu astfel de simptome, este imperios necesar sa discutati si sa lucrati cu un dietetician experimentat, acesta va poate ajuta sa intelegeti ce se intampla cu organismul dvs. si sa va indrume in abordarea si urmarirea unei diete personalizate, fara a va pune sanatatea in pericol. 

Dieta scazuta in FODMAP in contextul bolii celiace sau a sensibilitatii la gluten

Aceasta asociere este relativ noua, astfel ca ea nu este in mod general cunoscuta. Daca ati fost diagnosticat cu boala celiaca sau sensibilitate la gluten iar dupa implentarea dietei stricte fara gluten, simptomele dvs. persista, discutati cu medicul dvs. si un dietetician, legat de dieta scazuta in FODMAP. Specialistul va poate comunica daca aceasta dieta este sau nu potrivita cazului dumneavoasta. 

Studiile arata ca pacientii cu boala celiaca, care continua sa aiba simptome gastrointestinale dupa ce au adoptat dieta fara gluten, pot beneficia de o perioada de proba in care sa urmeze o dieta scazuta in FODMAP in mod controlat. De asemenea, multe persoane care au diagnostic de boala celiaca au si un anumit grad de intoleranta la lactoza (un dizaharid) (5).

In ceea ce priveste persoanele cu sensibilitate la gluten, lucrurile devin putin mai complicate. Exista anumite studii care arata ca cei cu sensibilitate la gluten s-ar putea aiba o reactie la carbohidratii FODMAP aflati in grau, in loc de gluten (o proteina). De asemenea, deoarece nu exista un test diagnosic exact pentru sensibilitatea la gluten, poate fi dificil de facut un diagostic diferential, avand in vedere ca aceasta sensibilitate are semne asemanatoare cu cele ale sindromului de intestin iritabil. 

Un lucru important de mentionat este faptul ca dieta low FODMAP este o dieta de ”invatare”, spre deosebire de dieta fara gluten, aceasta nu este o dieta pe care sa o mentinem toata viata, ea ne ajuta sa determinam care sunt alimentele care ne creeaza disconfort. 

Tinta dietei scazuta in FODMAP este de a  determina care sunt alimentele care iti creaza tie ca si individ anumite tulburari, si care este toleranta ta la acel aliment. Spre deosebire de alergii si boala celiaca, intolerantele alimentare nu pot fi intotdeauna predictibile. De exemplu, o persoana poate tolera un aliment intr-o cantitate mica sau gatit si sa-i declanseze simptome atunci cand este consumat intr-o cantitate mai mare sau crud. 

Dieta de eliminare este in acest moment, singura metoda prin care putem sa ne dam seama daca exista o sensibilitate la aceste tipuri de carbohidrati. Nu exista un test medical sau o analiza de laborator care sa determine daca exista o problema de metabolizare a acestor FODMAP.

Care sunt diferentele si asemanarile intre dieta scazuta in FODMAP si dieta fara gluten?

Graul, orzul si secara contin atat gluten, ca si FODMAP. Dieta fara gluten restrictioneaza proteinele din aceste produsele cerealiere, in timp ce FODMAP reduce carbohidratii/glucidele.

 Un fenomen intalnit frecvent, este reactia intestinala dupa consumul la mic dejun al laptelui cu cereale. In aceasta situatia factorul incriminat este glutenul din cereale, insa in unele cazuri laptele este cel pe care sistemul digestiv nu-l poate digera corespunzator. 

Vestea buna este ca aceste doua diete functioneaza excelent impreuna. Pentru persoanele cu dificultati de metabolizare FODMAPs si care au o sensbilitate si la proteinele din cereale (gluten), se trece peste etapa (din dieta low FODMPAS) de reintroducere a graului, orzului si a secarei. 

Daca simptomele dumneavoastra indica o tulburari de metabolizare, luati legatura cu un medic gastroenterolog, pentru a va sfatui care este cea mai potrivita abordare pentru dvs. si care sunt analizele pe care este necesar sa le efectuati pentru un diagnostic corect. 

Nu excludeti glutenul din alimentatie inainte de a efectua o analiza de sange pentru diagnosticul bolii celiace, deoarece simptomele pot fi similare. 

Persoanele care au un risc crescut de malnutritie (suprapondere si subpondere), copiii si persoanele cu diferite tulburari de alimentatie, trebuie sa fie extrem de atente atunci cand abordeaza un astfel de regim. 

Colaborarea cu un dietetician experimentat creste rata de succes a dietei si contribuie la sanatatea pacientului pe terment lung. 

Bibliografie:

1. 1. Biesiekierski JR; Peters SL; Newnham ED; Rosella O; Muir JG; Gibson PR. No effects of gluten in patients with self-reported non-celiac gluten sensitivity after dietary reduction of fermentable, poorly absorbed, short-chain carbohydrates. Gastroenterology.  2013; 145(2):320-8.e1-3 (ISSN: 1528-0012)
   2. Staudacher HM; Whelan K. Gut.  2017; 66(8):1517-1527 (ISSN: 1468-3288).The low FODMAP diet: recent advances in understanding its mechanisms and efficacy in IBS.
   3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6115770/.
   4. Giulia Catassi, Elena Lionetti, Simona Gatti, and Carlo Catassi*. The Low FODMAP Diet: Many Question Marks for a Catchy Acronym. Nutrients. 2017 Mar; 9(3): 292.
   5. https://www.beyondceliac.org/celiac-news/what-are-fodmaps-and-whats-the-connection-to-celiac-disease-and-gluten-sensitivity/#:~:text=While%20they%20are%20both%20present,of%20a%20low%2DFODMAP%20diet

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician