Fiecare dintre noi am simtit, cel putin o data in viata, o teama aparent inexplicabila care ne cuprindea si ne seca de energie. Din cauza acestei emotii puternice, parca nici nu mai puteam gandi corect. Ramaneam agatati in aceasta stare si nu vedeam iesirea. Aceste tulburari emotionale prin care trecem afecteaza modul in care ne simtim si ne comportam cu cei din jurul nostru.
Asta ne face sa ne intrebam: Frica este o stare normala? Cum o putem controla eficient? Care este pragul peste care, daca trecem, intervine patologicul? Exista o legatura intre anxietate si alimentatie?
Dintr-un punct de vedere putem spune ca frica este o stare emotionala normala pe care o traim cu totii, fara exceptie si din care invatam sa ne protejam. Frica este ca un semnal de alarma personal. Daca, insa, aceste stari cauzeaza o pierdere a controlului, atacuri de panica, ne confruntam cu cea mai frecventa boala psihica a timpului nostru si anume anxietatea. Teama devine o tulburare de anxietate in cazul în care apare in mod repetat in situatii care de fapt nu sunt periculoase deloc, caz in care oamenii percep frica disproportionat in raport cu situatia reala.
Statisticile arata ca tot mai multi oameni, intre 10-15% din populatie, sunt afectati de tulburari de anxietate. Femeile sunt afectate de aproximativ trei ori mai mult decât barbatii.
Simptomele anxietatii nu sunt intotdeauna evidente, ele apar treptat si de aceea este greu sa ne dam seama cand pierdem controlul.
Cele mai comune simptome ale anxietatii sunt:
- Transpiratii
- Tremuraturi
- Scurtarea respiratiei
- Senzatie de sufocare
- Greata sau dureri abdominale
- Ameteala sau confuzie
- Batai puternice ale inimii
Cum putem gestiona cat mai bine aceste stari anxioase? Poate fi glutenul vinovat pentru starile de anxietate?
De peste 40 de ani, la pacienții sensibili la gluten, au fost observate o serie de simptome neurologice si psihiatrice.
Datele arata ca peste 22% din pacientii diagnosticati cu boala celiaca prezinta diferite afectiuni neurologice si 57% dintre pacentii cu afectiuni neurologice, a caror cauza este necunoscuta, au avut testul anticorpilor antigliadin pozitiv. (1-2)
Un alt studiu (3) la care a lucrat un grup de cercetatori italieni de la Institutul de Medicina Interna – Universitatea catolica Sacro Cuore, a aratat ca la pacientii cu boala celiaca care prezentau si tulburari anxioase, dupa un an de dieta fara gluten, starile anxioase s-au ameliorat considerabil.
Astfel, la studiu au participat 35 de pacienti diagnosticati cu boala celiaca. Pacientii au fost evaluati din punct de vedere al anxietatii si depresiei inainte si dupa 1 an de dieta fara gluten. Ca grup de control au fost selectati 59 de subiecti sanatosi, grupati in functie de sex, varsta si statutul socio-economic .
La T0 (inainte de trecerea la dieta fara gluten), pacientii cu boala celiaca au aratat un nivel ridicat de anxietate, intr-un procent semnificativ mai mare in comparatie cu controalele ( 71,4 % fata de 23,7 %, in timp ce nu a existat nici o diferențta semnificativa in anxietatea ca trasatura intre grupuri ( 25,7 % fata de 15,2 %).
Procentul de subiecti cu depresie a fost semnificativ mai mare în grupul celor cu boala celiaca decat in grupul de control ( 57,1 % față de 9,6 % ).
La T1 (dupa 1 an de dieta fara gluten), o scadere semnificativa a procentului de stare de anxietate a fost gasit la pacientii cu boala celiaca ( T0 : 71,4 % față de T1 : 25,7 % ), in timp ce nu au existat modificari semnificative ale procentului anxietatii ca trasatura ( T0 : 25,7 % comparativ cu T1 : 17,1 % ) sau depresiei ( T0 : 57,1 % față de T1 : 45,7 % ), care era inca prezenta intr-un procent semnificativ mai mare in cazul celor cu boala celiaca tratata comparativ cu martorii .
In concluzie, desi introducerea dietei fara gluten nu a imbunatatit semnificativ starea pacientilor cu depresie, studiul arata clar ca dieta fara gluten amelioreaza considerabil tulburarile de anxietate, asadar fiind glutenul vinovat pentru starile de anxietate.
Cercetatorii americani de la Academy of Nutritions and Dietetics au demonstrat ca sunt si alte alimente care pot ajuta pacienti anxiosi si anume: bananele, soia, nucile, untul de arahide, semințele de susan. Acestea contin un aminoacid numit triptofan. Triptofanul este un precursor al serotoninei, si serotonina e un neurotransmitator care ajuta pacientii sa fie mai calmi. Pe de alta parte ajuta si alimentele bogate in vitamina B1 cum ar fi: spanac, stevie, leurda, legume, portocale si alte citrice, orez, nuci si oua.
Iata ca ajungem la concluzia ca un rol important in tratamentul anxietatii il are alimentatia. Aceste studii deschid un nou drum in ceea ce priveste tratamentul anxietatii aducand speranta unei vieti normale pentru pacientii care se confrunta cu acest gen de tulburare psihica.
Sursa foto: Pixabay.com
Referinte:
- Neurological complications of celiac disease and autoimmune mechanisms: a prospective study.
Briani C, Zara G, Alaedini A, Grassivaro F, Ruggero S, Toffanin E, Albergoni MP, Luca M, Giometto B, Ermani M, De Lazzari F, D’Odorico A, Battistin L
J Neuroimmunol. 2008 Mar; 195(1-2):171-5.
- Clinical, radiological, neurophysiological, and neuropathological characteristics of gluten ataxia.
Hadjivassiliou M, Grünewald RA, Chattopadhyay AK, Davies-Jones GA, Gibson A, Jarratt JA, Kandler RH, Lobo A, Powell T, Smith CM
Lancet. 1998 Nov 14; 352(9140):1582-5.
3.Anxiety but not depression decreases in coeliac patients after one-year gluten-free diet: a longitudinal study.
Addolorato G1, Capristo E, Ghittoni G, Valeri C, Mascianà R, Ancona C, Gasbarrini G.