Afla de ce infectia cu Rotavirus poate fi un factor declansator pentru boala celiaca si cum ne putem feri de acest virus care apare atat la cei mici cat si la adulti.
Rotavirusul este un virus care cauzeaza gastroenterita si ale carui simptome includ diaree severa, varsaturi, febra si deshidratare. Infectia cu Rotavirus are loc cel mai adesea in timpul iernii si primavara. Virusul se raspandeste foarte usor la copii si chiar si la adulti.
Odata ce copilul este infectat, dureaza aproximativ doua zile pana apar simptomele. Varsaturile si diareea pot dura de la trei pana la opt zile. Nu exista tratament medicamentos pentru aceasta afectiune. Se urmareste doar prevenirea deshidratarii. Pentru a preveni deshidratarea, copiii trebuie sa primeasca multe lichide. In cazurile grave, unii copii au nevoie de spitalizare pentru a li se administra fluide intravenos.
Cum se transmite rotavirusul?
Persoanele contaminate cu Rotavirus il pot transmite chiar si atunci cand simptomele nu sunt prezente. Copiii se pot infecta cu Rotavirus in cazul in care si-au bagat degetele in gura, mai ales daca acest lucru se intampla atunci cand copiii uita sa se spele pe maini dupa folosirea toaletei.
De asemenea, adultii care au grija de copii pot raspandi virusul, in cazul in care nu-si spala mainile dupa schimbarea scutecelor. Rotavirusul este rezistent la cele mai puternice dezinfectante, inclusiv la produsele antibacteriene . Virusul poate supraviețui timp de cateva ore pe maini si cateva zile pe suprafetele dure si uscate. Astfel, rotavirusul poate fi usor raspandit in familii.
Infectia cu Rotavirus poate fi un factor declansator pentru boala celiaca?
Exista studii(1) in care cercetatorii au evaluat si au demonstrat ce rol au infectiile gastro-intestinale in aparitia bolii celiace. Acestia au investigat daca frecventa crescuta a infectiei cu rotavirus, o cauza comuna a infectiilor gastrointestinale si a inflamatiei, poate influenta cresterea riscului de manifestare a bolii celiace.
Astfel, aceste studii au confirmat ca infectiile intestinale si inflamatia produsa de acestea pot duce la cresterea permeabilitatii intestinale, frecvent intalnita in boala celiaca. Nu in ultimul rand, infectiile intestinale ne pot afecta grav microbiomul, adica miliardele de organisme microbiene care populeaza, in mod normal, un intestin sanatos. Aceste microorganisme au evoluat odata cu oamenii si depind de noi pentru supravietuirea lor, la fel cum depindem si noi de ele pentru sanatatea si bunastarea noastra.
De exemplu, organismul uman furnizeaza substante nutritive pentru aceste bacterii pentru ca acestea sa ne asigure sanatatea sistemului nostru imunitar. De asemenea, acestea ne ajuta in procesul de digestie pentru a putea extrage din alimente vitaminele si alti compusi importanti necesari functionarii optime a organismului. Aceasta relatie minunata, de simbioza, este sustinuta de microbiomul existent in intestinul uman si este de un real ajutor pentru multe dintre functiile vitale ale corpului nostru .
In cazul în care coloniile microbiene normale din intestine sunt perturbate, indiferent daca ati folosit antibiotice sau aveti o infectie bacteriana, aceasta poate duce la disbioza (dezechilibrul dintre speciile bacteriene bune si cele patogene).
Este tot mai evident ca microbiomul poate influenta profund sistemul nostru imunitar, iar studiile medicale dovedesc ca modificarile microbiomului pot actiona ca factor declansator in aparitia bolilor autoimune.
Astfel, acest dezechilibru este dovedit ca poate fi o cauza in aparitia tulburarilor metabolice, obezitate si diabet de tip 2 precum si a sindromului colonului iritabil, boala celiaca si cancerul colorectal.
Cum putem sa ne protejam intestinul de infectiile gastrointestinale?
Pentru a preveni infectiile gastrointestinale la copii se recomanda:
- alaptarea (in cazul sugarilor)
- respectarea stricta a igienei personale
- verificarea calitatii apei
- o dieta adecvata
Referinte:
- Stene, L.C., Honeyman, M.C., Hoffenberg, E.J., Haas, J.E., Sokol, R.J., Emery, L. et al. Rotavirus infection frequency and risk of celiac disease autoimmunity in early childhood: a longitudinal study. Am. J. Gastroenterol. 101, 2333-2340
Sursa foto: pexels.com