Afla tot ce trebuie sa stii despre riscul carential in dieta persoanelor cu tulburari din spectrul autismului din articolul de mai jos >>>
Termenul de autismul se referă deseori la întreg spectrul de tulburari de acest tip, acestea având o prevalență de cel puțin 60 din 10.000 de copii sub 8 ani, cu o rată de afectare de patru ori mai mare la băieți față de fete (1).
Cuprins:
Simptome
La aceste persoane este raportată frecvent o percepție deteriorate a stimulilor senzoriali, această predispoziție fiind una dintre principalele cauze care duc la dezvoltarea deficitelor nutriționale. Pacienții pot avea o hiper sau hiposensibilitate, o să enumărăm câteva exemple, acestea fiind cele mai întâlnite, însă pot exista variații ale acestora dar și apariția sindromul pica care poate să ducă la deficite de creștere și dezvoltare deoarece aceste substanțe interfera cu absorbția nutrienților, de asemenea, pot sa apară intoxicații grave.
- Simtul gustativ – persoanele care au o hipersensibilitate preferă alimentele cât mai blânde, neutre și au o aversiune asupra celor picante sau codimentate. În contrast cu aceștia persoanele cu o sensibilitate mai scăzută o să prefere alimente mai picante.
- Simtul olfactiv – hipersensibilitatea le conferă persoanelor capacitatea de a detecta mirosuri pe care restul persoanelor nu le sesizează, cum ar fi diferite proteine din alimente, ceea ce de multe ori poate să fie deranjant.
- Simtul auditv – pentru anumiți pacienți alimentele crocante pot fi destul de deranjante. De asemenea, zgomotele de fundal pot fi neplacute și pot chiar să împiedice procesul de alimentare.
- Simtul tactil – mixurile de texturi, băuturile și mancarea rece sau caldă dar și anumite tacâmuri pot să creeze pentru acești pacienți o senzație neplăcută care să ducă la refuzul preparatelor.
Autismul si tulburarile gastro-intestinale
Un studiu caz-control efectuat de UK General Practice Research, a constatat că persoanele care suferă de autism au un risc mai mare de a dezvolta tulburări gastro-intestinale (boală celiacă, gastroenterită, enterită regională, malabsorbție, colită ulceroasă și intoleranțe alimentare) (2).
O lucrare coordonata de Hovarth și colab. susține că tulburările gastrointestinale pot contribui la comportamentul pacienților cu autism non-verbal. Într-un eșantion de 36 de copii cu autism care aveau acuze în segmental gastrointestinal s-a înregistrat la 69% dintre aceltia prezența esofagitei de reflux, la 42% gastrită cronică, 67% duodenita cronica iar la 58% s-a constatat o activitate scăzută a enzimelor intestinale necesare metabolizării carbohidraților (3).
Dintr-un eșantion de 21 de copii cu autism 43% au prezentat o permeabilitate intestinală crescută pentru lactoză, comparativ cu nici unul dintre cei 40 de copii din lotul de control. Această permeabilitatea crescută poate reflectat deteriorarea joncțiunilor strânse care leagă celule epiteliale ale intestinului. Acest fenomen afectează atât absorbția nutrienților esențiali dar facilitează și pătrunderea diferiților compuși dăunători în organism (4).
Cele mai comune carente
Un studiu realizat pe 500 de copii cu autism a arătat un raport scăzut zinc: cupru. Iar un alt studiu controlat cu placebo a demonstrate că suplimentarea cu zinc poate reduce simptomele manifestărilor ADHD (5).
Într-un studiu efectuat pe 53 de copii cu ADHD, la 84% dintre aceștia s-au înregistrat niveluri scăzute ale feritinei serice, iar o publicație recentă arată îmbunătățirea simptomelor după suplimentarea cu fier (6,7).
Un grup de cercetători din SUA au constatat o creștere a vulnerabilității la stresul oxidativ și scăderea capacității de metilare la copii cu autism. Suplimentarea cu acid folinic, betaină și metilcobalamină pare să normalizeze acest dezechilibru metabolic (8).
Este necesară urmărirea tablourilor de lipide la acești pacienții deoarece se pot produce dezechilibre, iar menținerea unui raport de acizi grași omega 3 și omega 6 adecvat este esențial în managementul bun al acestei tulburării. Acizi grași de tip omega 3 (ALA, DHA și EPA) sunt necesari pentru menținerea integrității membranei creierului și pentru a reduce inflamația, astfel asigurarea aportului lor dietetic poate aduce îmbunătățiri considerente.
Mai mulți cercetători au raportat efectul benefic al acidului folic la copii cu autism, precum și al vitaminei C aceasta având implicație în mai multe căi metabolice, antioxidante dar și rol de cofactor în anumite enzime necesare neutrotransmițătorilor. Ba mai mult, nivelurile acidului folic și al vitaminei C sunt cu preponderență scăzute la acești pacienți, una dintre aceste cauze fiind și consumului mai scăzut de fructe și legume (mai puțin de 5 porții pe zi) (9).
O lucrare care a urmărit determinarea nivelurilor de Vitamina A și D la copii care suferă de autism, a fost analizată o cohortă de 332 de copii cu autism și un grup de control a căror vârstă și indici antropometrici era apropiată de cea a grupului țintă. Nivelurile de retinol seric și vitamina D (25-OH vit D) la copii cu autism au fost semnificativ mai mici decât cele ale grupului control. În plus, coeficiența vitaminelor A și D s-a demonstrate că are un impact mai mare asupra simptomelor și dezvoltării la acești copii (10).
Vitamina D este metabolizată într-un hormon seco-steroid care reglează aproximativ 3% din cele 26.000 de gene ale genomului uman, ea este un neurosteroid activ în dezvoltarea creierului, având efecte asupra proliferării celulare, diferențierii, semnalizării calciului, acțiuni neurotrofice și neuroprotectoare; efecte asupra neurotransmisiei și plasticității sinaptice. La copiii cu autism s-au înregistrat niveluri mai mici ale 25 (OH) D din a 3 lună de gestație, la naștere și la vârsta de 8 ani, comparativ cu frații lor neafectați.
Două trialuri open label au descoperit doza mare de vitamina D îmbunătățește simptomele de bază ale autismului la aproximativ 75% dintre copii. Aceste două lucrări au fost recent confirmate cu un studiu controlat randomizat (RCT) folosind 300 UI / kg / zi cu un maxim de 5000 UI / zi, aceste doze au dus la efecte similare celor două studii anterioare (11). Literatura este deocamdată limitată în privința acestui subiect.
Nutriția în acest spectru de tulburări este un element extrem de important iar pentru a obține un rezultat cât mai benefic este necesar sprijinul unui profesionist din domeniu și sfaturi din partea unei echipe multidisciplinare pentru a oferi pacientului și familiei acestuia o îngrijire de cea mai bună calitate și cât mai personalizată.
Bibliografie:
- Medical Research Council Review of Autism. Research Epidemiology and Causes, 2001.
- Black C, Kaye JA, Jick H Relation of childhood gastrointestinal disorders to autism: nested case–control study using data from the UK General Practice Research Database. Br Med J, 2002, 325 419–21.
- Horvath K, Papadimitriou JC, Rabsztyn A et al. Gastrointestinal abnormalities in children with autistic disorder. J Pediatr, 1999, 135 559–63.
- D’Eufemia P, Celli M, Finocchiaro R et al. Abnormal intestinal permeability in children with autism. Acta Paediatr, 1996, 85 1076–9.
- Akhondzadeh S, Mohammadi-Reza M, Khademi M. Zinc sulfate as an adjunct to methylphenidate for the treatment of attention deficit hyperactivity disorder in children: A double blind and randomized trial. BMC Psychiatry, 2004, 4 9.
- Konofal E, Lecendreux M, Arnulf I, Mouren MC Iron deficiency in children with attention-deficit/hyperactivity disorder. Arch Pediatr Adolesc Med, 2004, 158, 1113–15.
- Konofal E, Cortese S, Lecendreux M et al. Effectiveness of iron supplementation in a young child with attention-deficit/hyperactivity disorder.Pediatrics, 2005, 116 732–4.
- James SJ, Cutler P, Melnyk S et al. Metabolic biomarkers of increased oxidative stress and impaired methylation capacity in children with autism. Am J Clin Nutr, 2004, 80 1611–17.
- Nagwa Meguid, Mona Anwar,,* Safaa Zaki, Wafaa Kandeel, Nihad Ahmed, and Ihab Tewfik. Dietary Patterns of Children with Autism Spectrum Disorder: A Study Based in Egypt. Open Access Maced J Med Sci. 2015 Jun 15; 3(2): 262–267.
- Guo M, Zhu J, Yang T, Lai X, Lei Y, Chen J, Li T. Vitamin A and vitamin D deficiencies exacerbate symptoms in children with autism spectrum disorders. Nutr Neurosci. 2019 Sep;22(9):637-647
- Cannell JJ. Vitamin D and autism, what’s new? Rev Endocr Metab Disord. 2017 Jun;18(2):183-193
Lorena Crișan – Nutriționist Dietetician