Sanatatea psihica si boala celiaca

Citeste tot ce trebuie sa stii despre sanatatea psihica si boala celiaca si care este legatura dintre acestea in randurile de mai jos.

1. Care sunt mecanisme de aparitie a afectiunilor psihice in boala celiaca?
2. Cercetarile arata ca boala celiaca se poate manifesta prin probleme psihologice care afecteaza:
3. Complicatii neurologice si tulburari cognitive in boala celiaca
4. Calitatea vietii si tulburari psihice ale pacientilor cu boala celiaca
5. Concluzii

Exista numeroase afectiuni psihologice care pot sa apara la persoanele cu boala celiaca sau sensibilitate la gluten non-celiaca. Motiv pentru care, uneori poate fi stabilit un diagnostic gresit al bolilor psihiatrice, mai ales in cazul sensibilitatii non-celiace la gluten, unde modificarile mucoasei intestinale sunt minime.

La pacientii cu boala celiaca, este raportata o prevalenta intre 10-22% a tulburarilor neuropsihice(1).

Anxietatea, depresia si oboseala intensa sunt probleme frecvente raportate la pacientii cu boala celiaca inainte de diagnostic. Efectele secundare ale bolii celiace pot afecta creierul in diferite moduri, scazand calitatea vietii pentru cei care sufera de boala celiaca, chiar si dupa diagnostic (2).

Pe langa manifestarile clasice intestinale, intalnite in mod frecvent in bolile intestinale, exista o crestere a semnelor nespecifice si a manifestarilor extraintestinale, in boala celiaca. Din acest motiv, boala celiaca ar trebui sa fie considerata o boala complexa, precum si o patologie multifactoriala.

Este bine stabilit faptul ca o dieta fara gluten reprezinta cel mai important aspect al managementului pacientilor cu boala celiaca si este singurul tratament care permite prevenirea mai multor complicatii maligne si non-maligne asociate, inclusiv boli neurologice si psihiatrice.

Care sunt mecanisme de aparitie a afectiunilor psihice in boala celiaca?

Studii recente arata ca boala celiaca este data de interactiunea intre factorii genetici, de mediu si imunologici. 

Boala celiaca poate sa aiba un impact negativ din punct de vedere psihologic din mai multe motive, printre care:

Malnutritia si deficitul de vitamine

Intestinul deteriorat este incapabil sa asimileze anumite substante nutritive esentiale pentru buna functionare a sistemelor fiziologice. 

O mucoasa intestinala afectata poate duce la numeroase deficite nutritionale, in special: vitaminele din grupul B, cum ar fi B6, B12 si folat, dar si vitamina D, K, calciu si fier. 

Din acest motiv, organismul nu poate produce suficient triptofan si alti precursori necesari pentru producerea neurotransmitatorilor cheie in creier, cum ar fi serotonina, dopamina si norepinefrina.

Acest dezechilibru biochimic din creier este asociat cu probleme emotionale.

Substante daunatoare

Boala celiaca este, asociata cu sindromul „intestinului permeabil”.

O digestie dificila a alimentelor, duce la suprasolicitarea organelor de detoxifiere cum ar fi ficatul si rinichii. Astfel, unele substante toxice pot patrunde in organism afectand receptorii opioizi de la nivel cerebral. 

Raspuns imunitar

Inflamatia este raspunsul natural al organismului la agresiune.

Un raspuns autoimun se refera la faptul ca organismul produce anticorpi impotriva tesutului propriu. Acest raspuns poate duce la umflaturi (acumulare de apa), dureri abdominale, articulare si de cap, hipoperfuzie in creier (scade circulatia sanguina la acest nivel) si producerea hormonilor de stres.

Pe langa inflamatie, produsi ai digestiei ajung in fluxul sanguin si afecteaza diferite parti ale corpului, cum ar fi articulatiile.

Boli secundare

In timp, organele pot deveni afectate cronic si pot fi dezvoltate alte boli asociate celiachiei. 

Un exemplu, intalnit frecvent este boala tiroidiana: Studiile arata ca pana la 80% dintre persoanele care au diagnostic de boala celiaca si depresie, au ca si comorbiditate boala tiroidiana.

Cercetarile arata ca boala celiaca se poate manifesta prin probleme psihologice care afecteaza:

La nivel cognitiv (gandirea):

• Ceata cerebrala
• Memorie afectata
• Dureri de cap – la pana la 50% dintre persoanele cu boala celiaca
• Dificultati de atentie.

Emotiile:

• Depresie – dispozitie proasta, descurajare, coplesire, somnolenta, somn neodihnitor.
• Anxietate – fobii, anxietate de separare, comportament obsesiv compulsiv, fobie sociala, atacuri de panica.
• Iritabilitate – nerabdator si morocanos la adulti; Izbucniri de furie la copii.

Comportamente:

• Hiperactiv: ADD, ADHD
• Hipoactiv: Letargie, oboseala
• Ataxia: stangacie, coordonare slaba, dezechilibru
• Probleme legate de alimentatie si greutate: subpondere sau suprapondere.

Interactiuni sociale:

• Evitarea situatiilor sociale (teama de socializare, incomoditate, tendinta de a se retrage; Sindromul Asperger si autismul la copii) (3). 

Complicatii neurologice si tulburari cognitive in boala celiaca

Desi boala celiaca este o tulburare la nivel intestinal, noi observatii clinice determina viziunea ei ca si o boala inflamatorie cu manifestari extraintestinale, printre care putem intalni: semne dermatologice, hepatice, osteologice, endocrine si neurologice. 

Cele mai severe simptome neurologice sunt dementa, amnezie, ataxie, acalculie, epilepsie, neuropatii cronice, confuzie, modificari ale personalitatii, deficite cognitive, encefalopatie multifocala, neuromielita optica, hipotonie musculara, dezvoltare motorie intarziata si cefalee (4)

Exista un spectru din ce in ce mai larg de sindroame neurologice identificate atat ca complicatii ale bolii celiace pre diagnosticate, cat si ca manifestarea ale bolii celiace. 

Pacientii adulti cu boala celiaca au raportat forme mai usoare de afectare cognitiva cum ar fi „ceata cerebrala”, acest simptom dispare dupa tratamentul cu o dieta stricta fara gluten si apare din nou dupa expunerea involuntara la gluten (4).

Ceata cerebrala se caracterizeaza prin dificultatea de concentrare, probleme de atentie, pierderi de memorie pe termen scurt, dificultate de gasire a cuvintelor, pierderea temporara a acuitatii mentale si a creativitatii, precum si confuzie si / sau dezorientare.

Desi o serie de tulburari neurologice sunt raportate pe scara larga  ca si asociate cu pacienti celiaci, patogeneza acestora ramane neclara. Acestea tulburari se crede ca pot fi datorate secundar deficitului de vitamine datorita malabsorbtiei dar si a unor mecanisme imune.

Calitatea vietii si tulburari psihice ale pacientilor cu boala celiaca

Asocierea dintre boala celiaca si tulburarile psihice a fost propusa in literaura cu mult timp in urma. Mai multe manifestari psihice au fost raportate ca si complicatii la pacientii cu boala celiaca, desi efectele dietei asupra starii de spirit si a acestor simptome raman in mare parte necunoscute. 

Simptomele psihice descrise de obicei la pacientii cu boala celiaca includ, stari depresive, anxietate, iritabilitate, tulburari alimentare, deficit de atentie/ hiperactivitate, autism si tulburari de somn (4). 

Un studiu de tip meta-analiza, unde a fost documentata prevalenta depresiei si a anxietatii la persoanele cu boala celiaca, arata ca depresia este mai frecventa si mai severa la acesti pacienti in comparatie cu populatia generala. 

Studii suplimentare au constatat, de asemenea, rate crescute de depresie si simptome de anxietate la pacientii cu boala celiaca care urmeaza o dieta fara gluten (4).

Malabsorbtia de nutrienti si asocierea cu alte patologii autoimune cum ar fi tiroidita autoimuna si diabetul zaharat de tip 1, pot sa contribuie acestor rezultate. 

Un alt motiv poate fi faptul ca un regimului alimentar strict poate afecta calitatea vietii sau perceptia pacientilor cu boala celiaca asupra acesteia. Persoanele cu boala celiaca avand tendinta sa evite evenimente sociale si pot sa aiba dificultati in a se adapta mediului social de zi cu zi, datorita ingrijorari privind mancarea. 

Persoanele cu boala celiaca prezinta un risc mai mare de afectare a creierului si probleme de sanatate mintala, potrivit unui nou studiu (feb. 2020) publicat in juranul stiintific de Gastroenterologie, acesta este bazat pe imagini radiologice ale creierului si pe teste cognitive (5).

Studiu valideaza constatarile anterioare care arata ca boala celiaca implica vatamari neuropsihologice. Studiul este primul care utilizeaza acest tip de analiza in contextul bolii celiace si evidentiaza metode importante prin care acesti pacienti pot fi afectati psihologic si neurologic de starea lor. 

La baza studiului sta o comparatie a probelor de la 105 pacienti cu boala celiaca si a unui grup de persoane fara boala celiaca, servind ca si control; datele subiectilor au fost colectate prin intermediul Biobank din Regatului Unit. Biobank contine date medicale de la 500.000 de voluntari adulti. Cercetatorii studiului, au obtinut rezultate pentru teste cognitive si anchete despre sanatatea mintala, precum si analiza imagistica RMN a creierului participantilor. 

Studiul a utilizat o testare foarte sensibila a creierului care a indicat prezenta unor lezuni la nivelul substantei albe, la pacientii cu boala celiaca. 

In plus, cei cu boala celiaca au avut, un timp de reactie mai lent in cadrul celeor 12 runde ale unui test – acesta era un joc de carti care presupune ca jucatorii sa reactioneze rapid. Diferente semnificative au fost gasite si in cadrul altor cateva teste de sanatate cognitiva.

De asemenea, studiul a constatat un nivel mai mare de anxietate, depresie, ganduri de auto-vatamare si nestisfactie legata de starea de sanatate la persoanele cu boala celiaca, pe baza chestionarelor completate.

„Atunci cand au fost luate in considerare dovezile RMN si raspunsurile la sondaj, acestea au furnizat dovezi ale leziunilor fizice ale creierului, precum si ale impactului semnificativ asupra sanatatii psihologice si a bunastarii pacientilor„ concluzioneaza autorii acestei lucrari.

Autorii studiului pun accentul pe faptul ca desi consecintele neurologice ale bolii celiace pot sa nu fie atat de evidente, ele nu ar trebui considerate banale.

Aceste rezultate evidentiaza importanta constientizarii cu privire la implicarea neurologica in boala celiaca. Modificarile la nivelul creierului inregistrate, pot fi relevante din punct de vedere clinic intr-o serie de afectiuni grave, inclusiv accident vascular cerebral, boala Parkinson, leziuni cerebrale traumatice etc. 

Autorii studiului spera ca acesta sa duca la constientizarea modificarilor cognitive usoare la pacientii cu boala celiaca, care de multe ori sunt trecute cu vederea. 

Autorii evidentiaza importanta respectarii unei diete stricte fara gluten pentru acesti pacienti, aceasta fiind cea mai buna metoda de a evita progresia evenimentelor negative. 

CONCLUZII

Studiile arata ca simptomele neuropsihiatrice pot reprezenta o manifestare atipica a bolii celiace care apare inainte de diagnosticul gastroenterologic, iar introducerea dietei determina o imbunatatire semnificativa a starii psihice (4).

Diagnosticului precoce al bolii celiace are o importanta fundamentala, iar singurul tratament disponibil este o dieta fara gluten care trebuie respectata toata viata. 

Prin urmare, este esential sa urmati terapia nutritionala care implica respectarea unei diete stricte fara gluten si sa acordati o atentie mai crescuta asigurarii necesarului de nutrienti esentiali prin dieta, pentru a evita complicatiile bolii celiace dar si a deficitelor nutritionale. 

Bibliografie:

1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31210940/
2. https://www.beyondceliac.org/living-with-celiac-disease/psychological-impacts/ 
3. https://www.beyondceliac.org/SiteData/docs/PsychImpac/9f9149f1f70d5eac/PsychImpactWebinarFinal.pdf  
4. https://www.cambridge.org/core/services/aop-cambridge-core/content/view/0FEE9E54B80338FD7A7E3637FCA085E9/S0954422416000214a.pdf/progression_of_coeliac_disease_its_neurological_and_psychiatric_implications.pdf
5. https://www.gastrojournal.org/article/S0016-5085(20)30239-0/fulltex

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician