Suplimentele cu probiotice – necesare in boala celiaca?

Afla tot ce trebuie sa stii despre suplimentele cu probiotice si daca sunt sau nu necesare in boala celiaca, in randurile de mai jos.

Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt o combinatie de bacterii benefice vii si / sau drojdii care traiesc in mod natural in corpul nostru. Acestea fac parte din ”bacteriile bune” care contribuie la mentinerea corpul sanatos si la functionarea sa optima. 

Captuseala intestinului, ca orice suprafata a corpului, este acoperita de creaturi microscopice, in principal bacterii. Aceste organisme creeaza un microecosistem numit microbiom; acesta joaca un rol supradimensionat in sanatatea noastra si poate fi implicat chiar si starea noastra spirt si comportamenala.

Bacteriile intestinale sunt regulatori cheie ai digestiei de-a lungul tractului gastro-intestinal si au un impact relevant in sinteza multor substante nutritive si metaboliti. In plus, microbiota intestinala are o functie imunitara cruciala, inhiband cresterea bacteriana patogena si mentinand integritatea epiteliala.

Cheia unui microbiom sanatos este echilibrul intre cele aproximativ 1.000 de specii diferite de bacterii din intestin.

Exista doua modalitati de a mentine acest echilibru – oferind bacteriilor benefice deja prezente in intestin hrana (prebiotice) si cea de a contribui la popularea cu microorganisme prin aport exogen (probiotice).

Probioticele sunt tulpini specifice de bacterii care se pot adauga populatiei microbiene din intestin.

La fel ca si in cazul prebioticelor, putem sa aducem probiotice atat prin alimente, cat si prin suplimente. 

Cateva alimente sunt: Iaurtul obtinut prin fermentarea laptelui cu diferite bacterii, care sunt lasate in produsul final; dar si alte alimente fermentate cu bacterii, cum ar fi varza murata, kombucha si kimchi, surse bune de probiotice.

Suplimentele probiotice contin organismele vii. O singura doza poate include o anumita tulpina microbiana sau un amestec al acestora (1). 

Fiecare individ sanatos are o microbiota intestinala unica. Microbiota intestinala este reprezentata de mai multe specii de microorganisme, inclusiv bacterii, drojdie si virusuri.

S-a observat ca genotipul HLA-DQ poate influenta compozitia timpurie a microbiotei intestinale. Mai multe studii au demonstrat ca genotipul sugarilor cu risc familial de dezvoltare a bolii celiace, purtand haplotipuri HLA-DQ2, influenteaza compozitia timpurie a microbiotei intestinale (2). 

Dezechilibrele coloniilor bacteriene din intestin au fost legate de-a lungul timpului de boli inflamatorii cronice. Motiv pentru care, cercetatorii si-au propus realizarea unei revizuiri a elementelor cunoscute privind relatia dintre modifiarile microbiotei si boala celiaca, dar si posibilul rol terapeutic al probioticelor. 

Aceasta revizuire a fost publicata online in data de 15 mai, anul 2020, in jurnalul stiintific Frontiers in Immunology (2). O sa facem o scurta trecere in revista a subiectelor atinse de specialisti, in aceasta lucrare. 

Microbiota intestinala si implicatiile sale in aparitia bolii celiace

Dovezi in crestere au aratat un rol critic pentru bacteriile comensale si produsele lor in influentarea dezvoltarii, homeostaziei si functiei celulelor imune innascute si adaptative. Date recente sustin ipoteza ca modificarile compozitiei si functiei microbiomului intestinal sunt legate de boli inflamatorii cronice.

Factorii de mediu care influenteaza maturizarea microbiomului de la nastere, includ tipul de nastere, infectiile si expunerea la antibiotice, acestea fiind implicate si ele in dezvoltarea boli celiace la cei cu genele necesare.

De asemenea, dieta joaca un rol important in compozitia si diversitatea microbiomului. Unele studii au aratat ca dieta fara gluten poate duce la reducerea bacteriilor intestinale benefice.

Desi dieta fara gluten poate explica unele diferente ale microbiomul in boala celiaca, autorii revizuirii mentioneaza ca mai multe studii sustin ipoteza conform careia, microbiota joaca un rol in riscul de a dezvolta boala celiaca si manifestare. Studiile au gasit, de asemenea, dovezi ale modificarii microbiomului la pacientii care continua sa aiba simptome dupa respectarea dietei fara gluten pe termen lung si la cei care au boala celiaca, dar care nu urmeaza dieta fara gluten.

Lactobacillus si Bifidobacterium spp. poate juca un rol in descompunerea glutenului si a peptidelor sale pentru a modifica potentialul lor imunogen. 

Caminero si colab. au demonstrat ca agentii patogeni oportunisti si bacteriile prezente in mod normal in intestin participa in mod diferit la descompunere a glutenului, ceea ce poate duce la o imunogenitate crescuta sau scazuta, influentand riscul autoimun. 

In special, s-a demonstrat ca Lactobacillus pot detoxifica peptidele gliadinei (parte a glutenului) dupa digestia partiala facuta de catre proteaze umane; in plus, peptidele imunogene produse de Pseudomonas aeruginosa, sunt mai putin imunogene in prezenta Lactobacillus.

De asemenea, se pare ca modificarile compozitiei microbiotei intestinale ar putea juca un rol in modificarea barierei intestinale si cresterea permeabilitatii epiteliale.

In ultimii ani, mai multe studii transversale au evaluat microbiota la persoanele cu boala celiaca, observandu-se o scadere a speciilor benefice (Lactobacillus si Bifidobacterium) si crestere a celor cu potential patogen (Bacteroides si E. coli) in comparatie cu subiectii sanatosi (2). 

Di Cagno si colab. au constatat ca respectarea unei dieta fara gluten pentru o perioada de 2 ani, nu a dus la o restabilire completa a microbiotei la copiii cu boala celiaca. 

Aceste studii evidentiaza faptul ca modificarile microbiotei intestinale sunt mai pronuntate in faza activa a bolii celiace, sugerand ca dezechilibrele florei intestinale pot influenta manifestarea si evolutia bolii celiace. 

Cu toate acestea, exista lucrari in desfasurare care ar putea sa aduca o contributie la intelegerea mai exacta a microbiomului intestinal in patogeneza bolii celiace. 

Suplimentarea probiotica in boala celiaca

Probioticele au demonstrat capacitatea de a hidroliza peptidele de gluten imunogene (2), reducand astfel imunogenitatea acestora. Mai mult, bacteriile intestinale au fost demonstrate ca si implicate in modularea raspunsului imun, directionand diferentierea corecta a celulelor antiinflamatorii.

In plus, probioticele ar incuraja microbiomul intestinal sa imbunatateasca productia de acizi grasi cu lant scurt, cum ar fi butiratul, care poate avea efecte profunde in modularea activitatilor proinflamatorii in intestin.

Avand in vedere aceste aspecte stabilite privind rolul microbiotei in metabolismul glutenului si in modularea raspunsului imun intestinal, manipularea microbiomului prin administrare de probiotice aduce argumente promitatoare pentru testarea mai intensa a probioticelor in tratamentul bolii celiace si a simptomele sale conexe.

Rapoartele realizate au aratat efecte promitatoare dupa administrarea Bifidobacterium longum, Saccharomyces boulardii, Lactobacillus casei, Bifidobacterium breve si Lactobacillus rhamnosus. 

Cu toate acestea, o mare parte dintre lucrarile la care se face referire in reviziunea citata sunt studii pe culturi celulare si animale de laborator.

Revizuirea a inclus o serie de studii de laborator publicate din 2009 pana in 2019, dar doar 8 lucrari din cele care investigheaza eficacitatea suplimentarii cu probiotice, au fost realizate la oameni cu boala celiaca.

Tipurile de probiotice care au adus un oarecare beneficiu la persoanele cu boala celiaca in studii au fost:

• Bifidobacterium infanti (imbunatatirea simptomatologiei)
• Bifidobacterium breve (Scaderea markerilor inflamatorii, stabilirea raportului bacteriilor)
• Firmicutes/Bacterioides -modularea productiei de acizi grasi cu catena scurta – acid butiric (rol in restaurarea echilibrului microbiomului)
• L. plantarum,  L. paracasei.

Riscul de a dezvolta boala celiaca nu a fost afectat de utilizarea probioticelor in comparatie cu un placebo in doua studii de anvergura realizate in populatia pediatrica.

Microbiota intestinala la pacientii cu boala celiaca si IBS

Simptomele sindromului intestinului iritabil (IBS) afecteaza aproximativ 30% dintre persoanele cu boala celiaca, in ciuda faptului ca urmeaza strict o dieta fara gluten.

 Un grup de cercetatori au urmarit efectele administrarii de probiotice la pacientii cu boala celiaca care aveau simptome IBS in ciuda unei diete stricte fara gluten(3).

Pe o perioada de tratament de 6 saptamani, participantii la studiu au luat fie un placebo, fie un amestec de probiotice (5 tulpini de Lactobacillus si Bifidobacteria) la o doza de 40 miliarde CFU o data pe zi.

Evaluarile clinice au aratat ca suplimentul probiotic a redus semnificativ simptomele digestive, inclusiv durerea, comparativ cu placebo. In plus, cei care au luat probiotice au avut modificari ale bacteriilor intestinale, prin cresterea Bifidobacterium si a bacteriilor lactice, cum ar fi Lactobacillus.

Un numar mic de studii anterioare au evaluat probioticele la persoanele cu boala celiaca, dar cu dovezi inconsistente ale beneficiului.

Autorii studiului actual sugereaza ca un motiv pentru rezultatele lor bune, poate fi faptul ca a fost investigata si popularea bacteriana benefica din intestin dupa administrarea probioticului, iar rezultatul a fost pozitiv, lucru care nu a fost demonstrat in studiile anterioare (3).

Concluzii

Analiza acestei lucrari, a dus la concluzia ca sunt necesare investigatii suplimentare pentru a determina rolul probioticelor la pacientii cu boala celiaca; dar si care este tipul celor mai benefice probiotice, la ce doza si cat timp ar trebui sa fie administrate.

Probioticele suplimentare pot aduce beneficii, pot fi neutre sau chiar sa afecteze in mod negativ o persoana. Motiv pentru care sunt atat de necesare studii suplimentare; insa studiile clinice sunt costisitoare, iar producatorii de probiotice nu sunt obligati sa efectueze studii ample la oameni, pentru a determina siguranta si eficacitatea produsului inainte de a fi pus pe piata, ceea ce explica disponibilitatea limitata a acestor studii. 

Este in desasurare un studiu extrem de promitator pentru populatia cu boala celiaca. CDGEMM este un studiu prospectiv, observational, multi-centru care urmareste profilul genetic, al conditiilor de mediu si al microbiomului intestinal la bebelusi si copii (4). 

Scopul studiului este de a identifica modul in care acesti factori contribuie la dezvoltarea bolii, astfel incat, in viitor, sa fie posibil o preconizare mai exacta a persoanelor car vor dezolta boala celiaca inainte ca ea sa apara.

Datele timpurii din studiul CDGEMM sugereaza ca modificarile microbiomului legate de dezvoltarea ulterioara a bolii celiace, ar putea fi identificate cu mai mult de un an inainte ca boala celiaca sa se dezvolte. 

Desi inca nu se stie exact cum poate contribui microbiomul la dezvoltarea bolii celiace, studiul CDGEMM isi propune sa aduc un raspuns. 

Coordonatorul studiului CDGEMM, subliniaza importanta unei mai bune intelegeri a interactiunilor complexe pe care probioticele le au in microbiomul intestinal.  

Deocamdata, Bifidobacterium alaturi de alte probiotice si o dieta fara gluten, ar putea sa aduca beneficii in viitor, insa sunt necesare studii mai ample inainte ca acest lucru sa poata recomandat ca si tratament (4).

Exista extrem de multe bacterii utilizate ca si componente ale suplimentelor, fiecare cu zeci de specii, ceea ce face o varietate ametitoare de probiotice disponibile; pe langa asta, cantitatea din suplimente poate varia de la o marca la alta.

Este important sa discutati cu medicul dvs. atunci cand decideti sa includeti un supliment alimente in dieta dvs. .

Vestea buna este ca atunci cand va doriti sa aveti grija de sanatatea dumneavoastra, exista o multime de optiuni sanatoase, bogate in prebiotice si probiotice naturale, care pot fi incorporate in dieta. 

Inainte de a apela la suplimente, asigurati-va ca dieta dvs. este una bogata in legume si fructe, fibre alimentare (prebiotice), surse naturale de probiotice (enumerate mai sus), va odihniti suficient si va hidratati corespunzator.

Biblografie:

1. https://www.mayoclinic.org/prebiotics-probiotics-and-your-health/art-20390058 
2. Francesco Pecora,1 Federica Persico,1 Pierpacifico Gismondi,1 Fabiola Fornaroli,2 Silvia Iuliano,2 Gian Luigi de’Angelis,2 and Susanna Esposito1,* Gut Microbiota in Celiac Disease: Is There Any Role for Probiotics?Front Immunol. 2020; 11: 957.
3. Ruggiero Francavilla et al. Clinical and Microbiological Effect of a Multispecies Probiotic Supplementation in Celiac Patients With Persistent IBS-type Symptoms: A Randomized, Double-Blind, Placebo-controlled, Multicenter Trial. Randomized Controlled Trial. J Clin Gastroenterol. 2019 Mar;
4. https://www.beyondceliac.org/research-news/probiotics-role-celiac-disease/#:~:text=A%20few%20showed%20that%20probiotics,symptoms%20compared%20to%20a%20placebo

Crisan Lorena – Nutritionist Dietetician